Un studiu stiintific recent poate schimba tot ceea ce stim despre istoria continentelor. Acest studiu, efectuat asupra unor roci vechi de 3,2 miliarde de ani din Australia, arata ca suprafata Pamantului era acoperita complet cu apa acum mai bine de trei miliarde de ani.
Pamantul a fost initial o sfera de magma
Oare cum arata suprafata Pamantului acum trei miliarde de ani? Multi oameni care si-au imaginat formarea planetei s-au intrebat cel putin o data cum arata Pamantul in urma cu cateva miliarde de ani. Un studiu recent ofera un nou raspuns la aceasta intrebare.
Oamenii de stiinta au obtinut dovezi precum suprafata Pamantului a fost complet acoperita cu apa acum trei miliarde de ani, iar tectonica placilor a impins terenurile stancoase de-a lungul secolelor pentru a forma continente. Dovada a fost obtinuta studiind fundul marii din nord-vestul Australiei.
Lumea a inceput sa se formeze ca urmare a coliziunilor la mare viteza ale rocilor spatiale si ale prafului cosmic, intamplate in urma cu aproximativ 4,5 miliarde de ani. Aceste ciocniri au creat o sfera de magma cu diametrul de ordinul miilor de kilometri. Sfera de magma rezultata a inceput sa se raceasca de-a lungul timpului. In cele din urma, dupa o perioada estimata de pana la un milion de ani, primele minerale s-ar fi format in scoarta terestra.
Apa a fost adusa pe Pamant de diverse corpuri ceresti
Oamenii de stiinta cred ca prima forma de apa ar fi putut fi adusa pe Pamant de meteoriti sau de unele comete bogate in gheata, venite din afara Sistemului Solar. In acest fel, corpuri ceresti continand gheata au cazut pe Pamant, apa rezultata evaporandu-se din cauza suprafetei fierbinti a planetei si ridicandu-se in atmosfera. Vaporii de apa ridicati in atmosfera se reintorceau sub forma de ploaie pe suprafata planetei, accelerand racirea acesteia.
Benjamin Johnson, om de stiinta al Departamentului de Geologie si Stiinte Atmosferice din Universitatea de Stat din Iowa si Boswell Wing de la Universitatea Colorado Boulder au colaborat la studiul istoriei suprafetei Pamantului. In studiul realizat in nord-vestul Australiei, au fost examinate roci vechi de 3,2 miliarde de ani.
Oamenii de stiinta au descoperit ca aceste roci contin izotopi diferiti de oxigen. Ei cred ca acesti izotopi diferiti ai oxigenului vor ajuta la rezolvarea intrebarilor privind temperaturile oceanelor si schimbarile climatice globale petrecute de=a lungul timpului.
De asemenea, Benjamin Johnson si alti oameni de stiinta care studiaza istoria formarii suprafetei Pamantului sunt de acord cu faptul ca aceasta a fost candva acoperita in totalitate de ape. Pe langa prezentarea ideilor despre cum arata suprafata Pamantului in trecut, cercetarea poate oferi si idei noi despre modul in care s-au dezvoltat cele mai vechi forme de viata de pe planeta.
